Tocmai cand credeam si eu ca gata, mai am putin si-mi revin, dupa baia pufosului din postul precedent, i-am dus la culcare si m-am uitat la Bridget Jones. L-am mai vazut, insa n-aveam la ce sa ma uit, iar pe site-urile de filme online, imi merge calculatorul foarte prost.
Ma rog, cum stateam eu asa si-mi picau ochii in gura, am decis pe la 10 jumate sa ma duc la culcare. N-am apucat sa ma bag in pat, ca pufu a inceput sa tuseasca si sa planga.
Facuse Croup. Vanat la fata pentru ca nu putea respira, l-am bagat in pilota, am deschis usa la balcon si am stat cu el acolo. N-a mers. Am fugit cu el in brate la baie, am dat drumul la apa fierbinte sa se faca abur (din fericire uitasem sa dau centrala mai incet, asa ca aveam apa fierbinte), am fugit din nou cu el pe balcon pentru ca dura pana sa se umple baia de abur. Am stat acolo cu el in brate, infasurat in pilota. Eu in sosete si o bluza cu maneca lunga peste maieu. Bine ca aveam pantalonii pe mine!
Cand am vazut ca tot nu reuseste sa respire, am sunat la salvare.
Dupa aia l-am sunat pe mascul, sa vina repede la noi. Am fugit cu pufu in baie, unde se facuse deja abur, si am stat acolo pe marginea cazii cat el voma pentru ca tot nu putea respira.
A venit masculul, i-am zis sa stea cu pumpkina care se trezise si nu stia ce se intampla, au aparut medicii de la salvare, i-au dat pufului un supozitor cu cortizon, i-au pus adrenalina intr-o masca pentru inhalatii si ne-au dus la spital.
Pana acolo pufu a inceput sa respire. La camera de garda era tot medicul care l-a vazut ultima data si i-a facut analizele de sange. Unul dintre putinii medici din Germania, care nu m-a facut sa vreau sa il scalpez cu forfecuta de pielite.
A fost foarte rabdator cu pufuletele, l-a manevrat cu grija, spre deosebire de medicii de la spitalul din Furth, unde copiii sunt intinsi, intepati si intorsi pe toate partile cu brutalitate, si ne-a zis ca ne poate tine in spital daca mi-e frica sa ma intorc cu el acasa in noaptea aia.
Se facuse deja 12 si pufu n-avea somn deloc, evident, dupa adrenalina inhalata.
I-am explicat doctorului ca nu mi-e frica, sunt obisnuita cu crizele de Croup, ca si fiica-mea a tot facut cand era mai mica, insa de data asta am chemat salvarea pt ca pufu se facuse movuliu si eu nu mai aveam ce sa-i fac. Mi-a dat inca un supozitor cu cortizon, sa-l am in caz de nevoie, si ne-a trimis acasa.
Pe la 1 am ajuns acasa. Pufu a fost la spital in picioarele goale, maieu, pantaloni de pijama si patura lui preferata, asa ca a trebuit sa-l car peste tot in brate, cat am fost la spital.
Inca ma mai dor bratele, dupa cateva zile. Probabil ca a fost si din cauza incordarii, as fi putut bate cuie cu pumnul si n-as fi simtit nimic pe moment.
A durat cateva zile pana sa-mi revin din soc. Abia astazi mi-e un pic mai bine, poate si din cauza soarelui, si pentru ca pufu imi mananca nervii facand prostii prin casa :))
Daca in Romania n-am auzit niciodata de cazuri de tuse Croup, aici in De sunt la ordinea zilei. Tin minte ca acum cativa ani, pe vremea cand pumpkina era de varsta pufuletelui, am citit o carte despre o mama care si-a pierdut copilul din cauza virusului astuia. Curioasa, am gugalit si am vazut ce se poate face in cazul asta.
Pe scurt, ca sa fie si un pic informativ postul asta, nu doar poveste horror:
– se manifesta doar noaptea si doar iarna
– copilul se trezeste tusind si incapabil sa traga aer in piept
– din cauza ca se sufoca, se poate sa vomite
– virusul afecteaza doar copiii de pana la 6 ani. dupa varsta asta, caile respiratorii sunt mai largi si chiar daca se inflameaza, nu se blocheaza complet.
Ce se poate face:
– se scoate imediat copilul la aer rece. aerul rece micsoreaza inflamatia si in felul asta copilul poate respira din nou
– sau se duce copilul in baie si se da drumul la dus cu apa fierbinte. aburul il va ajuta sa respire.
– daca aveti in casa inhalator sau umidificator, bagati-le imediat in priza si tineti copilul langa ele.
– daca stiti ca au fost cazuri de Croup in familie, cereti medicului pediatru un supozitor cu cortizon, sa-l aveti in caz de nevoie. isi face efectul in 20-30 min, deci pana atunci trebuie sa aplicati una din solutiile de mai sus.
Dupa episodul asta am mai albit un pic, am racit rau pentru ca am stat dezbracata in frig pe balcon, si am creierii un pic mai zdruncinati ca inainte. In rest, suntem bine.