Azi am fost la terapie si i-am zis psiholoagei ca as vrea sa ies de pe antidepresive. M-au ajutat enorm, in perioada asta, stiu si sunt recunoscatoare, insa vreau sa vad daca ma pot tine in frau de una singura. Parca-parca ma simt un pic mai puternica, un pic mai bine in pielea mea. Ca o fi efectul pastilelor sau nu, asta o sa vedem in cateva saptamani.
Faza care m-a facut sa rad si nu intelegea femeia de ce, a fost ca mi-a zis ca dupa ce renunt la pastile, treptat o sa ma simt mai energica, mai vioaie. Mai vioaie de-atat si o sa inceapa sa-mi iasa flacari din fund.. si asa alerg toata ziua ca un iepure fugarit de ogari, nici nu vreau sa ma gandesc ce-o sa fie cand n-o sa ma mai pleosteasca chimicalele :))
Apropo de chimicale: dupa ce m-am vopsit intr-o culoare decenta (si una singura, da?), dupa primul spalat vad ca a inceput sa-mi iasa un pic blonzeala la suprafata :))
Bine ca-i destul de discreta treaba si nu mai am petele alea de leopard pe cap, ci doar cateva suvite care bat in auriu.
In rest, suntem bine-merci. Adica am plimbat intre noi un virus de enterocolita, dar acum suntem ok. Ma rog, copiii sunt, eu nu risc sa trag vreun partz decat daca sunt pe buda, dar e ok. Am supravietuit.