Dupa ce m-am luptat cu monstrul de sifonier, dupa ce am re-aranjat toata casa, ieri mi s-a pus pata pe dulapurile din bucatarie. Care dupa cum am mai spus, aveau o culoare grej-mizerabila, si nu am reusit sa le infrumusetez nicicum. Am incercat sa pun stickere frumoase, sa lipesc lucrarile de arta ale pufosilor peste tot.. n-a mers nimic. Arata din ce in ce mai patetica, bucataria mea.
Nici nu-mi mai venea sa intru si sa fac de mancare in ea. Degeaba mi-am spus ca am gatit in conditii mult mai nasoale, ca sunt altii care fac de mancare la o soba amarata, dar nimic nu a ajutat. Intram acolo si culoarea aia sugea viata din mine, nu alta.
Deci ieri dupa ce am venit din Ikea (ploua, era frig, iar n-am avut unde sa-i scot), m-am oprit la Bauhaus. Am cumparat de acolo doua cutiute mici cu grund si vopsea pentru usi, si cand am ajuns acasa m-am apucat de treaba.
Mai intai am degresat usile, care erau curate, dar nah.. le-am mai curatat o data. Dupa aia am dat si cu aparatul ala cu abur, ca sa elimin orice urma de idee de grasime (note to self: ar trebui sa incerc asta si pe suncile de pe solduri?), am sters bine si pe urma am dat prima mana de grund. Nu sunt sigura ca trebuia sa dau doua, da’ eu am asteptat pana seara, dupa care am mai dat odata.
Azi-dimineata am dat cu vopsea. A iesit foarte misto, desi la unele dintre usi e clar necesara inca o mana. Insa acum am dulapuri albe! Trebuie sa gasesc o solutie si pentru blatul de bucatarie, fiindca maroul ala e urat cu clabuci, si de bani sa cumpar altul, ca sa nu mai zic de masina de transportat, nu se pune problema, ca n-am.
Sunt foarte fericita ca am reusit sa fac asta 
Ah, si ieri am chemat politia, pentru ca la 4 s-a apucat vecinul de discoteca. Urla muzica de nu puteai sta in casa. A venit un echipaj imediat, muzica s-a oprit, eu m-am calmat. Seara cand am iesit sa scot gunoiul, am gasit pe presul de la usa un bilet care spunea ca dopurile de urechi de pe hartia respectiva, sunt pentru familia mea.
L-am luat frumos, cu tot cu dopuri, si le-am pus intr-o punguta. O sa ma duc luni la hausverwaltung sa depun o plangere, si duc si punguta. Tot luni sau marti, trebuie neaparat sa duc niste acte la avocata.
Imi spunea un prieten de curand, ca arat diferit fata de acum 1 an- doi. Bine ca am postat pe fb numai pozele alea frumoase, facute de Alex :))
Insa da, m-am schimbat, o simt si eu. Cred ca de vina e faptul ca in fiecare seara in loc sa ma intreb unde plm e masculul si de ce nu vine acasa, sau in ce incurcaturi se mai baga, stau linistita si citesc sau ma uit la un film. E un pic cam tarziu, deja m-am umplut de par alb si de riduri, insa nu e prea tarziu. Poate ca la un moment dat o sa-mi revin la fostul eu, sau macar ceva asemanator cu mine, nu cu persoana asta depresiva si stresata, gri si trista, in care m-am transformat zi dupa zi, an dupa an.
Pufulakis ma piaptana si-mi pune clame in par, dupa care imi zice ca sunt frumoasa 
I-am zis: hai sa te pieptan si eu! La care el: nu, n-am nevoie, eu sunt frumos! <3