Unora le plac zilele de vineri. Mie nu. Pentru ca vinerea pumpkina are karate, dar seara. Deci astazi am avut urmatorul program:
– dimineata la 8 infipt in cabinetul medical ca mai aveam de facut ceva investigatii
– 9.oo- fugit acasa sa sun la birou si sa anunt ca intarzii, desi intarziasem deja juma’ de ora. nu s-a panicat nimeni.
– 9.30 – scapat ca din pusca din cabinetul medical si fugit la birou
– 10.00 ajuns la birou, gasit loc de parcare. constatat ca azi calculatorul meu a disparut de tot, cica l-a luat tipul de la IT sa-l faca bine.
– 10.00-12.30 muncit cand dintr-un birou, cand din altul, pana m-am saturat de plimbare si m-am proptit in ala in care aveam acces la calculator.
– 12.30 fugit ca din pusca spre casa, la cumparaturi. cumparat de toate, ca batea vantul prin camara.
– 13.30 ajuns acasa, inghitit pe nemestecate o salata
– 14.00 fugit sa iau copii
– 14.30 fugit sa platesc telefonul
– 15.00 nu le mergea pos-ul pentru card, deci m-am dus pe jos sa caut banca, la cateva strazi mai incolo. scos bani, fugit inapoi la telefoane
– 15.45 plecat spre casa. inghesuiala pe strazi
– 16.20 am ajuns acasa, am facut toti trei pipi, ne-am imbracat la loc si am plecat sa o ducem pe pumpkina la karate
– 17.00 am plecat de la parcul de langa sala de karate, plini de nisip si inghetati (eu si pufu), si ne-am dus acasa.
Cand am ajuns l-am sunat pe mascul si l-am rugat sa o ia pe pumpkina, ca noi suntem la capatul puterilor, si nu mai vrem sa iesim din casa. a zis ca o ia, deci am scapat de drumul asta.
Eh, ati obosit citind cat m-am plimbat eu azi? :))
Cam asa arata toate zilele mele de vineri, cu exceptia doctorului, a calculatorului defect si a drumului pana la telefoane. Si ca o iau eu pe pufoasa dupa karate. Insa de fiecare data e altceva de facut, daca nu alerg non-stop, atunci spal vase sau fac de mancare. Sau racai prin bucatarie. Sau whatever.
Cine zicea ca iadul e pe lumea ailalta?
De-aia urasc zilele de vineri, ca in loc sa stau sa beau o bere linistita, eu imi fac de lucru.