Maine pumpkina implineste 8 ani 
E inca mica, dar deja parca prea mare. I s-a schimbat vocea, e inalta, n-o mai pot face ghemotoc in bratele mele, e un ghem de contradictii, dar e tot ea, teroarea pufoasa, buculia-grasulia, grasa ochioasa si frumoasa de acum 8 ani.
Cum ma simt eu, dupa 8 ani de mamiceala? Obosita si cu creierii pe bigudiuri.
Pentru ca maine n-as fi avut timp sa alerg dupa cadouri si tort, am zis sa le cumparam de astazi, cat e ea la scoala.
Dar stai sa incep de la capat, ca ziua de azi a fost ceva deosebit.
Ieri noapte, pe la 3, stateam si-i puneam pufosului comprese reci pe copane si pe manute, ca sa-i mai scada febra. Era deja a treia noapte de febra. Altfel, copilu’ vioi, a mancat bine, s-a hidratat, s-a jucat, doar ca noptile facea temperatura.
Mbon. Pe la 4 jumate, rupta de oboseala si cu propriile amigdale standu-mi in gat ca doua mingi de ping-pong, i-am dat mesaj masculului ca-l rog sa vina dimineata sa duca fata la scoala, ca eu as vrea sa dorm pana se trezeste si pufu.
Pe la 7 si un pic, dupa ce n-am auzit ceasul sunand, m-a trezit pumpkina sa ma intrebe unde-i este telefonul. Era deja imbracata. I-am zis unde este, pana sa pun capul la loc pe perna, ma suna masculul. Era la usa dar n-a sunat, ca sa nu trezeasca baiatul. I-am deschis, si am plonjat inapoi in pat langa pufulakis.
Am mai dormit un pic pana pe la 8 si ceva, cand s-a trezit piticul. Era fleasca, transpirat tot. L-am imbracat, ne-am urcat in masina si am plecat la doctor. I-au luat un pic de sange din degetel, au decis ca nu-i asa bolnav incat sa ii trebuiasca antibiotice, si ne-au trimis acasa. Inainte sa ies pe usa, o intreb pe madam doctor: cucoana, si cu sprayurile pentru bronsita? La care ea: care bronsita?
Eu in gand: aia cronica, futu-ti si dregu-ti de vaca proasta! Apoi cu voce tare: pai nu mai are bronsita?
Ea: nu! n-am auzit nimic acum cand l-am consultat! Dar daca v-am dat sprayurile, continuati cu ele toata saptamana, ca sa-l ajute sa respire.
Ca pufosul nu putea respira cum trebuie, merci, stiam, ca doar fac de straja in fiecare noapte. Ca i-a trecut bronsita, nu pot decat sa ma bucur, dar ca imi spune sa mai astept si noaptea asta sa vad daca face febra si a vin cu el maine dimineata daca e, asta ma scoate din sarite.
OK, inteleg ca a agatat un alt virus de la gradi. Asa a patit si pumpkina in anii de gradinita, si asa sunt toti copiii pe aici. Nu vezi unul fara muci verzi alunecandu-i spre barbie. Toti tusesc, sunt muciosi si vai de mama lor, tot anul. Partea buna e ca la un moment dat nu mai pica chiar asa ca mustele. Pumpkina mai raceste, dar ii trece si e ok.
In fine. Dupa ce am iesit de la doctor, a venit si masculul sa ne ia sa mergem dupa tort si cadou. Eu eram complet daramata, nu-mi doream decat sa ma lase in pace sa lesin in linsite intr-un colt. Dar cum intr-o viata anterioara am futut-o pe mama cuiva, e clar ca n-am avut parte.
Am cumparat cadouri, tort, eu nu mai vedeam pe unde merg. Am ajuns acasa, ne-am dat jos din masina, am pus tortul pe masina, am luat toate alea de pe scaune, pufu, si-am intrat in casa. Masculul s-a dus sa ia fata de la scoala. Cu tortul pe masina desigur, ca am uitat sa-l iau de acolo.
Dupa-masa m-am dus si eu la doctor. Nu mai era mosul care m-a consultat saptamana trecuta, ci altul, un pic mai tanar. Asta s-a uitat in galcile mele si atat. Nu l-a strabatut nicio curiozitate sa vada daca am balauri in plamani sau mai stiu eu ce, mai ales ca i-am zis ca m-au durut rinichii ieri noapte. M-a trimis acasa cu reteta de antibiotic, si mi-a zis ca sigur o sa ma simt mai bine zilele urmatoare.
Asa ca am luat problema in maini si am baut apa. Ca ieri toata ziua cred ca am baut un degetar. Stiu ca e nasol, dar uit! Cand sunt plecata de acasa, beau ca o camila, cand stiu ca am apa la discretie, uit.
Astept acu’ sa se faca ora 10 sa imi iau antibioticul, desi imi pica ochii in gura.
Maine sa nu uit sa-i dau pumpkinei dulciurile pentru la scoala!
Gata, ca incep sa ma uit crucis. Maine am iar o zi plina, iar pumpkina sper sa se bucure din plin de ea