Era un serial interminabil, cu unul care nush’ ce facea in 24 de ore. Din cate imi aduc aminte, tipul era mic copil pe langa mine.
Hai sa va explic:
Ieri seara, in pragul unei crize de nervi din cauza drogalaului de 18 ani de deasupra, individ care vrea relaxare cu muzica tare, in conditiile in care casa asta e facuta din chirpici si scuipat, cred, ca se aude totul din orice colt pana in capatul celalalt.
Pe la 7 am ajuns acasa dupa ce-am luat pumpkina de la intalnirea de joaca la care fusese, iar acasa ne astepta masculul pentru ca i-am zis sa vina sa ma ajute sa mut patul copiilor in camera mea.
Mbon. Ca toate lucrurile facute de mascul, si asta a iesit ampulea, ca am montat toate partile gresit. Nu conteaza. A desfacut din nou partea de sus, in timp ce eu scoteam din camera tot ce era pe acolo. O gramada de chestii adica.
In camera mica, mentionez ca statea inca in picioare si burdusit pana la refuz, un sifonier imens.
Camera mica se numeste asa, pentru ca are 2m jumate pe 2m jumate. N-aveam unde sa pun patul, deci l-am pus de-a curmezisul, langa fereastra. Saltelele pe care dorm eu (fiindca n-am gasit inca pat foarte ieftin) a trebuit sa le proptesc intre perete si dulap, ca pufulakis nici n-a vrut sa auda ca ma duc sa dorm in cealalta camera.
De dimineata m-am trezit, m-am culcat la loc si m-am trezit din nou pe la 7.25. Da-i trage saltelele, ca nu se deschidea altfel dulapul, imbraca-te, imbraca copiii, fa pachete..
Intr-un final a venit si masculul, a luat fata sa o duca la o prietena de-a ei, sa stea impreuna toata ziua, eu am inhatat bicla mea, bicla pufului, si am plecat cu piticania la gradinita.
Am dat pe urma repejor din picioare ca sa ajung si la biuro, acolo mi-am batut capul cu niste traduceri, mailuri, telefoane etc, la 1 si un pic am plecat.
Am ajuns, am luat pufu de la gradi, am venit acasa si m-am uitat cu un ochi critic la dulap. Mare si plin de haine, dupa cum ziceam.
Si ma apuc sa scot hainele, zic sa fie gata pentru seara, cand vine masculul si ma ajuta sa-l mut.
Scot toate hainele, asternuturile, prosoapele, cutii cu ciorapi, chiloti etc..si-l sun pe mascul. Care mascul era la fel de dragut ca in ultima perioada, asadar m-a cam futut in gura si mi-a zis ca n-are timp sa vina sa imi mute dulapul.
Mbon..am pus mana pe bormasina, pe surubelnita, am zis o rugaciune scurta (n-aveam casca de-aia de santierist si nici bocanci cu metal in varf), si m-am apucat sa il desfac.
Am avut noroc (sau poate a fost efectul rugaciunii), si de data asta nu mi-a cazut nicio placa in cap sau pe picioare, nici macar aia de deasupra.
Am fost profund uimita sa constat ca am reusit sa desfac corpul mai mare. M-am dus in fosta camera a copiilor, am sarit peste tot ce depozitasem acolo cu o seara inainte, am impins lucrurile din drum, si m-am apucat sa montez magaoaia. Care-i asa mare, ca am avut nevoie de scaun sa ajung pana la suruburile de sus.
Dupa care m-am uitat la corpul mai mic. Bah, deci pe asta daca il desfaceam, dupa aia trebuia sa fac gratar cu surcelele care ar fi ramas. Si cum n-am friptane sau mici in frigider, am zis ca-l car asa in camera cealalta.
Cand am reusit sa-l asez la locul lui, am mai zis o rugaciune, de data asta de multumire. Deci voi n-aveti idee cat de greu, de mare si de greu de manevrat a fost dihania asta de corp.
Partea buna a fost ca n-a mai trebuit sa stau sa montez enspe mii de suruburi si placi, doar l-am prins de corpul principal, l-am ajustat corespunzator si l-am umplut cu lucruri.
Inca nu-mi vine sa cred ca am reusit sa fac asta!
Maine-i fac o poza, in seara asta e inca balamuc in camera aia, sunt toate in mijlocul casei. O sa vedeti atunci cu ce m-am luptat eu astazi cateva ore.
Ah, si intre timp, uitasem sa spun asta, m-am dus si pana la gradinita, ca uitase pufu iepurasul acolo. Din fericire mi-am dat seama la 4. Daca mai stateam cateva minute, ramaneam fara “puiul lui”, si-am fi avut cu totii o noapte de balamuc, ca nu doarme fara jigaritul ala de iepuras.
Acum ma doare-n peste tot, de dezastrul din casa. Nu mai fac nimic, mai e si maine o zi.
Ah, si pe langa incordat muschii cu dulapul, sa nu uitam ca am facut si azi 16 km jumate cu bicla! Daca pana da frigul nu ma transform in cea mai futabila fiinta vie de pe planeta, n-am facut nimic..